2021/04/17
Ultima ora:
Acasa | Articole | Nu putem schimba un rau, cu un rau mai mare

Nu putem schimba un rau, cu un rau mai mare

antetNesecret
Nr. 497/10.03.2015

Către: Administrația prezidențială
În atenția: Dlui Klaus-Werner IOHANNIS, Președintele României

Vă sesizăm cu privire la propunerile formulate de modificare a Legii 360/2002 Statutul polițistului referitoare la procedura de cercetare disciplinară a funcționarilor publici cu statut special (polițiști).

La data de 24.02.2015 proiectul de lege a fost dezbătut în cadrul Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, unde s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se propună Plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege cu amendamentele admise.

Cu toate acestea, în momentul studierii în amănunt a prevederilor propuse de reprezentanții M.A.I., organizația noastră a constatat existența unor prevederi neconstituționale, a unor prevederi care, în cursul procedurii de transparență decizională, deși au fost însușușite de către M.A.I. nu se mai regăsesc în prezentul proiect sau prevederi care pot determina nașterea unor situații de trafic de influență, șantaj sau alte fapte asemănătoare.

În acest sens, vă solicităm sprijinul pentru modificarea sau eliminarea unor amendamente după cum urmează:

– modificarea art. 58³ alin. 3 astfel: „Polițistul are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării, să i se elibereze copii după acestea și să solicite administrarea de probe în apărarea sa.”. Această propunere a fost preluată de M.A.I. iar în forma trimisă către Parlament nu se mai regăsește. Acest drept, de a li se elibera polițiștilor copii după înscrisurile din dosarul de cercetare disciplinară este unul elementar în condițiile în care, inclusiv în procedura penală, cel cercetat are dreptul de a obține înscrisuri din actele dosarului penal. (art.94 alin. 2 N.C.p.p.)

– modificarea art. 58³ alin. 4 astfel: „Polițistul cercetat are dreptul de a fi asistat de un avocat sau, la cerere, de către un alt polițist ales de către acesta sau desemnat de către organizația sindicală, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecția informațiilor clasificate ”. Acesta reprezintă un drept constituțional statutat de art. 24 alin. 1 din Constituția României, care a fost preluat și de art. 251 alin. 4 din Legea 53/2003-Codul Muncii, urmare modificărilor aduse de Legea 77/2014. Deși principiul constituțional privind dreptul la apărare este inclus în prevederile proiectului de lege prezentat de M.A.I., el este limitativ și discriminatoriu, așa cum se arată și în expunerea de motive a Legii 77/2014 de modificare a Legii 53/2003-Codul Muncii. Mai precis, prevederile de până acum limitau și condiționau dreptul polițistului de apartenența sau calitatea de membru în cadrul organizația sindicală constituită la nivelul unității. Menționăm că, pe durata procesului de transparență decizională, și această propunere a fost preluată de M.A.I. însă în proiectul de lege trimis către Parlament nu s-a mai regăsit.

– modificarea art. 60 alin. 1 astfel: „Sancțiunile disciplinare se dispun în termen de cel mult 60 de zile de la data la care persoana prevăzută la art. 59 alin. 2 a luat la cunoștință despre comiterea faptei, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii acesteia. Termenul de 60 de zile este termen de prescripție iar termenul de 2 ani este termen de decădere ”. De asemenea, se va modifica implicit și alin. 2 al aceluiași articol, prin înlocuirea termenului de „un an” cu termenul de „60 zile”. Rațiunea modificării termenului de un an în care sancțiunea disciplinară poate fi dispusă, este determinată pe de o parte, de exisența unor structuri specializate de control la nivelul fiecărei unități de poliție încadrate cu un număr semnificativ de cadre (Corpul de Control al Ministrului, Direcția Control Intern, Serviciul Control Intern, Biroul Control Intern, Compartimentul Control Intern), iar pe de altă parte de asigura o imagine integră a instituției. În fapt, nu este firesc ca în situația luării la cunoștință despre o abatere săvârșită de un polițist măsura disciplinară să fie luată într-un termen atât de mare, cum este termenul stabilit inițial de un an. Totodată, considerăm că menținerea termenului de un an pentru a aplica o sancțiune în cazul unui polițist care încalcă legea, reprezintă o tergiversare nejustificată și subiectivă care poate creea un sentiment de neîncredere în rândul cetățenilor care așteaptă măsuri prompte când vine vorba despre disciplina polițiștilor.

– completarea art. 624 alin. 1 astfel: ”Pentru constituirea Consiliului, la nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. 1, prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. 2 sunt nominalizați 3 membrii, 2 membrii dintre cei prevăzuți la art. 62³ alin. 1 și 1 membru desemnat de organizația sindicală reprezentativă, respectiv un secretar din cadrul structurii de resurse umane.” Fundamentul acestei propuneri este evidențiat de art. 79 alin. 2 din Legea 188/1999 Statutul funcționarilor publici și art. 4 alin. 1 din H.G. 1344/2007 privind Normele de organizare și funcționare a Comisiilor de disciplină. Prezența reprezentantului organizațiilor sindicale în cadrul Consiliului asigură transparența, obiectivitatea și implicit garantează legalitatea procedurii disciplinare.

– eliminarea art. 626 alin. 1,2 și 3 „(1) În perioada cercetării disciplinare, polițistul nu poate fi mutat, delegat, detașat, împuternicit pe o funcție de conducere într-o altă unitate și nici nu poate fi trimis la misiuni internaționale ”, „(2) Prin excepție de la prevederile alin. 1, polițistul cercetat poate fi mutat în situația în care, în urma reorganizării unității, funcția ocupată de acesta nu se mai regăsește în statul de organizare”, „(3) Mutarea polițistului în condițiile alin. 2 nu afectează procedura disciplinară declanșată față de acesta”. Aceste prevederi încalcă prevederile art. 41 alin. 1 din Constituția României, prin aceea că orice cetățean român are dreptul să-și aleagă profesia și locul de muncă. Mai mult, raportat la termenele de prescripție și decădere stabilite la art. 60 alin. 1 din proiectul de lege, constatăm că limitarea și interzicea modificării raporturilor de serviciu reprezintă în sine o sancțiune, nerespectându-se astfel prezumția de nevinovăție.

– eliminarea art. III „Actele de cercetare disciplinară întocmite anterior intrării în vigoare a prezentei legi pot fi utilizate în cadrul procedurilor disciplinare și după această dată, numai dacă respectă condițiile și principiile stabilite prin prezenta lege”. Această prevedere nu a fost conținută de proiectul de lege prezentat spre transparență decizională astfel că organizațiile sindicale și membrii Comisiei de Dialog Social nu li s-a dat posibilitatea de a se pronunța asupra legalității ei. Mai mult invederăm dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 392 din 11.09.2014 prin care s-a constatat neconstituționalitatea procedurii cercetării disciplinare. Pe cale de consecință, actele unor cercetări disciplinare anterioare despre care Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul constatării neconstituționalității acestora. Mai mult, instanțele de judecată au apreciat în hotărârile emise, că actele de cercetare disciplinară ce emană dintr-o proceduă declarată neconstituțională sunt nelegale și nu pot fi luate în considerare. În aceste condiții, vă rugăm să constatați că reprezentanții M.A.I. incearcă să stabilească legalitatea unor acte anterioare emanate în baza unor prevederi declarate neconstituționale.

Cu stimă,
Iulian SURUGIU
Preşedinte
F. S. D. P. R. ,,A.I. CUZA’’

 

12.03 (1) 12.03 (2) 12.03 (3) 12.03 (4)

Scroll To Top